8.14.2010

Franceza din Quebec


quebec steag
Considerata unica in lume, franceza din Quebec este subiectul a multor dezbateri lingvistice si un subiect fierbinte cu tot atatea pro-uri cate contra.

Sfatul unei profesoare de franceza din Romania care a emigrat aici si profeseaza in acelasi domeniu este ca cei care vor sa emigreze , sa invete limba franceza fara a se complica cu franceza quebecoasa, sa invete gramatica si vocabular. Sa-si dezvolte usurinta de a conversa si sa devina increzatori in cunostintele lor.

Este adevarat ca limba franceza in Quebec are particularitatile ei unice, dar scheletul pe care se aseaza acestea este franceza oficiala. Iar toate expresiile, cuvintele anglofonizate, neologismele locale, si influenta arborigena se vor invata cu usurinta aici peste bagajul de limba franceza cu care trebuie sa vina viitorii rezidenti ai provinciei Quebec.

Pentru a intelege schimbarile care au avut loc in limba franceza in Quebec si atitudinea localnicilor fata de franceza quebecoasa trebuie sa ne uitam putin in urma, la secolele 17-18, cand deja in Quebec se formase un nucleu lingvistic solid. Ca urmare a capitularii Frantei (noii Frante, Quebecului) in fata Marii Britanii, in 1760, Quebecul a ajuns izolat de Franta si izolat de importul lingvistic provenit de pe continent. Ceea ce s-a obtinut de catre francezi de la britanici a fost dreptul populatiei franceze la limba lor si la religia lor. Nu vorbim aici despre istorie dar evolutia francezei quebecoase este strans legata de evenimentele care aveau loc in acea perioada. De exemplu , se pare ca limba, legea si religia lor au castigat-o pe baza climatului politic si dorinta Marii Britanii de a evita intrarea populatiei franceze in aceeasi idee politica din America si a evita un razboi de independenta.

In secolul 19, o data cu masiva industrializare care a cuprins si Quebecul, influenta anglofona a inceput sa se faca simtita, iar in Montreal, chiar daca un oras francofon prin excelenta, incep sa se dezvolte tot mai multe comunitati in care se vorbeste limba engleza. Un val masiv de emigranti a venit din Irlanda si UK, de asemenea un numar mare de francofoni incepe sa migreze in cautare de munca in America, intorcandu-se cu noi cuvinte si expresii.

In secolul 20, dupa al doilea razboi mondial, un val mare de emigranti in Quebec care nu erau nici francofoni nici anglofoni, a adus mici alterari lingvistice. Un asemenea emigrant este denumit allophone, cuvant care provine din francofon si anglofon. Cea mai mare comunitate de emigranti de acest fel e comunitatea italiana.


Cateva diferente si particularitati ale limbii franceze din Quebec fata de franceza clasica.

Un abreuvoir (fontaine pour boire)

Une agace (aguicheuse)

Un aiguisoir (taille-crayon)

La balloune (ballon)

Un barbier (coiffeur)

Des barniques (lunettes)

Une broue (une bière)

Un bazou (une vieille auto)

Des bébelles (jouets ou babioles)

Un bec (un bécot, un baiser)

Une bécosse (toilette sèche) =echivalentul toaletelor de la tara din curte ce le cunoastem din satele romanesti

Un bécyque (une bicyclette)

Une bédaine (gros ventre)

Une bibitte (insecte ou animal inconnu)

Des bidoux (de l'argent)

Ma blonde (mon amoureuse)

Des bobettes (caleçon, sous-vêtement)

Une calotte (casquette)

La cassonade (sucre brun)

Un cégep (collège)

Un char (voiture)

Une chicane (conflit)

Mon chum (ami, copain ou amoureux)

Un citron (auto en mauvais état)

Des claques ou chouclaques (couvre-chaussures)

Une craque (remarque désobligeante)

Une débarbouillette (une savonnette)

Un dépanneur (petit magasin général)

Des flots (des enfants)

Du foin (de l'argent)

Des foufounes (fesses)

Un frigidaire (réfrigérateur)

Galarneau (le soleil)

Un Gino (un macho, un phallocrate)

Une lampe de poche (lampe-torche)

De la liqueur (boisson gazeuse)

Un minou (un chat)

Mes mitaines (moufles)

Une passe (un laissez-passer)

Une patate frite (des frites)

Des patates pilées (pommes de terre en purée)

La pâte à dents (dentifrice)

Une patente, un cossin (truc, chose, objet inconnu)

Une peignure (coiffure)

Un perron (petite véranda)

Une piastre ou piasse (un dollar)

Un piton (bouton qu'on appuie)

Un pitou (un chien)

Un plasteur (pansement)

Une pogne (piège, ruse)

Une polyvalente (école secondaire)

Quétaine (moche, passé mode)

Un siffleux (marmotte)

Des sparages (grands gestes)

Une tabagie (vend cigarettes et journaux)

Une tuque (bonnet d'hiver en laine)

Des vidanges (ordures)

Une vue (un film)


Cuvinte preluate de la amerindieni:

achigan : perche noire.

babiche :sandales.

caribou : renne nordique qui creuse la neige pour trouver sa nourriture.

mocassin : chaussure souple en cuir.

ouananiche : saumon d'eau douce de la région du Saguenay.

ouaouaron : grenouille de très grande taille.

tabagie: un marchand de tabac.

toboggan : traîneau de bois sans patins recourbé à l'avant


Cuvinte folosite in franceza quebecoasa de provenienta anglofona:

Baquer (donner son appui, son accord)

Bosser (se comporter comme si on était le patron)

Canceller (annuler)

Une cédule (un horaire)

Être djammé (coincé),

Raqué (fatigué, endolori),

Badloqué (malchanceux).

Kiquer (donner un coup de pied)

Ouatcher (garder à l'oeil)

Ploguer (brancher)

Puncher (donner un coup de poing)

Slaquer (congédier)

Spotter (apercevoir)

Rusher (se dépêcher, faire à la hâte)

Toffer (endurer une situation désagréable)

Tripper, bozer (avoir énormément de plaisir, être en extase)

Vedger (paresser, perdre son temps)

La scrappe (déchets)

La poque (rondelle de hockey)

L'élévateur (ascenseur)

Le beurre de pinottes (d'arachides).





1 comment: